Arbitrajul curtează vRumyniyaponyatie, tipuri, competență, ordinea formării - YURKOM 74
Instanța de arbitraj (arbitraj) - societatea civilă Institutul samouregulirovaniya. desfășurarea de activități de aplicare (de soluționare a litigiilor civile), pe baza voinței reciproce a părților (convenția de arbitraj). Un tip de soluționare alternativă a litigiilor.
Conform n. 16 st. 2 din Legea federală tribunalul arbitral „cu privire la arbitraj.“ - un arbitru unic sau a unui grup de arbitri (arbitrilor), care sunt definite ca persoane alese de părți sau aleși (numiți), conform celor convenite de părți sau stabilite prin lege federală pentru a soluționa litigiul de către instanța de arbitraj.
Activitățile de arbitri într-un arbitraj (arbitraj) nu este o afacere.
Conform legii arbitrajului părțile pot fi:-
- organizații - persoane juridice;
- cetățeni. întreprinzători individuali;
- Persoane fizice:
-
- n redyavili care pretind la arbitraj, în scopul de a-și apăra drepturile și interesele lor, sau
- la care acțiunea este introdusă în cadrul procedurii de arbitraj, precum și
- care a intrat în arbitraj a litigiilor corporative ca participanți în cazurile Legea federală.
Tipuri de arbitraj și procedura de formare a acestora
Tipuri de arbitraj
institutie permanenta de arbitraj - o divizie a organizației non-profit care efectuează în mod regulat funcțiile administrației de arbitraj.
În România, instituțiile permanente de arbitraj sunt create de organizații non-profit.
institutie permanenta de arbitraj (cu excepția Curții de Arbitraj Comercial Internațional și Comisia de arbitraj maritim la Camera de Comerț din Federația Rusă) are dreptul să opereze, sub rezerva organizației non-profit, în care a fost creat, dreptul de a-și exercita funcțiile unei instituții permanente de arbitraj, cu condiția ca actul Guvernului România ( Art. 44 din Legea federală).
Nu puteți crea instituții permanente de arbitraj:- autoritățile publice și autoritățile locale;
- agențiile guvernamentale de stat și locale;
- corporații de stat, companiile de stat;
- partidele politice și organizațiile religioase;
- practicile juridice și camerele notariale.
Nu puteți crea o instituție permanentă de arbitraj, la un moment în care două sau mai multe organizații non-profit.
Competența instituțiilor de arbitraj permanente
instituție de arbitraj permanent are dreptul de a exercita numai acele activități pentru administrarea arbitrajului, astfel cum se specifică în normele instituției permanente de arbitraj. În acest caz, în administrarea arbitrajului se referă la îndeplinirea funcțiilor de sprijin organizatoric al arbitrajului, inclusiv-
- pentru a se asigura că procedurile de selecție, numire sau revocare a arbitrilor,
- ținerea evidenței,
- organizarea colectarea și distribuirea taxelor de arbitraj, cu excepția funcțiilor directe ale instanței de arbitraj pentru soluționarea litigiului.
Activități Administrația de arbitraj instituții de arbitraj permanente:
- administrarea arbitrajului comercial internațional;
- administrarea arbitrajului intern a litigiilor;
- îndeplinirea funcțiilor individuale pentru administrarea arbitrajului, inclusiv funcțiile de numire a arbitrilor, rezoluția eliberării provocării și a încetarea competențelor arbitrilor, punerea în aplicare a arbitrajului de către un tribunal arbitral format de părți pentru a soluționa un litigiu fără administrarea generală a litigiului.
Părțile pot, prin acordul lor de a delega anumite funcții pentru a administra instituții de arbitraj permanente de arbitraj, din care normele prevede punerea în aplicare a acestor activități. În acest caz, punerea în aplicare a acestor funcții separate ale litigiilor administrației instituției permanente de arbitraj în punerea în aplicare a arbitrajului de către un tribunal arbitral format de părți pentru a soluționa un litigiu, nu implică recunoașterea arbitrajului administrat de întreaga parte a acestei instituții.
Este interzis să îndeplinească funcții separate de organizare administrare a arbitrajului, nu au fost produse în conformitate cu prezenta lege federală dreptul de a-și exercita funcțiile unei instituții permanente de arbitraj.
Tribunalul arbitral format de părți pentru a soluționa un litigiu. - Curtea de Arbitraj arbitrează în lipsa managementului din partea instituției permanente de arbitraj (cu excepția posibilă punerea în aplicare a unei instituții permanente de arbitraj pentru a administra funcțiile individuale ale unui anumit litigiu, în cazul în care este prevăzut de acordul de arbitraj părților).
Ordinea de formare a instanțelor de arbitraj
În cazul în care părțile la arbitraj nu determină numărul de arbitri, numiți 3 arbitri.
În lipsa unui acord între părți se aplică următoarele reguli:
1) un arbitraj cu trei arbitri:-
- fiecare parte alege un arbitru și
- doi arbitri desemnați vor alege al treilea.
În cazul în care partidul nu alege un arbitru în termen de o lună de la primirea cererii din partea celeilalte părți, sau dacă cei doi arbitri în termen de o lună de la data alegerilor nu va conveni asupra alegerii celui de al treilea arbitru, la cererea oricărei numire părți se va face de către o instanță competentă.
2) cu un arbitraj de arbitru:-
- în cazul în care arbitrajul părțile nu sunt în măsură să cadă de acord asupra alegerii arbitrului, la cererea oricărei părți numire se va face de către o instanță competentă.
-
- Orice cerințe ale arbitrului convenit de părți, și
- aceste considerente sunt susceptibile de a asigura numirea unui arbitru independent și imparțial.
-
- au un grad de drept, a confirmat emis pe teritoriul României diplome stabilite;
- au un grad de drept, confirmate prin documentele internaționale, care sunt recunoscute pe teritoriul România.
Un arbitru nu poate fi o persoană fizică:
-
- sub vârsta de douăzeci și cinci de ani persoană incapabilă sau o persoană a cărei capacitate este limitată;
- având convingerea unremoved sau restante;
- ale căror competențe în calitate de judecător, avocat, avocat, investigator, procuror sau alți funcționari de aplicare a legii au fost întrerupte în România stabilită prin lege federală pentru comiterea infracțiunilor care sunt incompatibile cu activitățile sale profesionale;
- care, în conformitate cu statutul său așa cum este definită prin lege federală nu poate fi ales (atribuit) arbitru.
Competența tribunalului arbitral
Art. 16 din Legea federală „Cu privire la arbitraj.“ Stabilește dreptul tribunalului de arbitraj privind adoptarea unei rezoluții cu privire la problema competenței sale.
Tribunalul arbitral poate adopta o decizie cu privire la propria competență, inclusiv eventualele obiecții cu privire la existența sau validitatea convenției de arbitraj.
IMPORTANT! Clauza de arbitraj care face parte din contract, acordul recunoscut, independent de celelalte clauze ale contractului. Adoptarea de atribuire a acestui contract este invalid, nu în sine atrage după sine nulitatea convenției de arbitraj.
Declarația privind lipsa unui tribunal arbitral se ridică parte de arbitraj corespunzătoare cel târziu în momentul depunerii primei declarații cu privire la fondul litigiului. În conformitate cu declarația adoptată Rezoluția
- fie ca o întrebare preliminară,
- sau într-un premiu pe fond.
Rezoluția Curții de Arbitraj o întrebare preliminară că are competența poate fi contestată în termen de 1 lună de la primirea notificării de acceptare a acestei decizii în fața instanței competente.
În cazul în care părțile au convenit altfel, tribunalul arbitral, la cererea uneia dintre părți poate dispune orice măsuri provizorii de partid. pe care le consideră necesare. Tribunalul arbitral poate solicita oricărei părți de a furniza securitate corespunzătoare în legătură cu aceste măsuri. Regulamentele și alte acte procedurale ale tribunalului de arbitraj pentru măsurile provizorii sunt supuse îndeplinirii de către părți.