dicționar română prost

  • Prost, etimologie prost și originea
    prost - prost prost, prost, prost, Ukr. prostie, Bulg. glupav prost, serbohorv. glȗp, cuvinte stupide. glȗp surd, mut, chesh. hloupý, slvts. hlúpy, Pol. gɫupi, secol băltoace. hɫupy, nzh.-băltoace. gɫupy. •• probabil este legat - prezența diferitelor extensii de rădăcină - OI. glópr idiot, în continuare, parțial, cu încruntată, surd .; Mladenov 102 cm .; AfslPh 36, 120 și urm.; Brückner, KZ 45, 299; 48, 186; Machek, LF 69, 248 și urm.; Golub, 60 și următoarele. Împrumutând din germanice. incredibil, contrar Bernekeru (1, 309), Uhlenbeck (RVV 26, 287); cm. Kiparsky 26, cu litere. Miercuri un soi znach:. Rusă. DIAL. imature prostie (fetus), Totemsky. (RFV 18, 281), chesh. DIAL. , Pradă uhlupiti obscur hlupiti; cm. Machek, ibid. Miercuri chiar LRH. DIAL., Sluțk. Mai tâmpit miezul nopții (Sat ORYAS 89, 1912, p 48..); Otrembsky (LP 1, 1949, p. 131) indică FAME relație. cuvinte aprinse glùšas prost. - T .. Dicționarul etimologic al limbii române. Fasmer Maks